Închiderea șantierului la lotul 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, după falimentul Alpine Bau, a lăsat fără locuri de muncă aproximativ 600 de oameni doar din orașul arădean Pecica, unde există și firme care au de recuperat sute de mii de lei de la firma respectivă sau de la subcontractori.
Construirea lotului 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica și Arad, a fost oprită cu puțin timp înainte de finalizare, astfel că există asfalt pe 80 la sută din traseu, șoferii fiind opriți să circule doar de bariere și de echipe de agenți de pază aflate la joncțiunea cu DN7, transmite corespondentul MEDIAFAX.
De altfel, acest segment al coridorului IV pan-european pare mai bine păzit decât o bază militară, numeroase echipe de agenți de pază patrulând continuu.
Breteaua de legătură între autostradă și DN7 nu e asfaltată, însă drumul de câțiva kilometri din pământ bătătorit poate fi parcurs cu ușurință de către șoferi, până în locul în care începe asfaltul.
„Dacă nu ar fi bariera, aș intra pentru că vreau să ajung la aeroportul din Arad și pe aici aș scurta drumul cu zece kilometri. Dar nu mă lasă, am încercat deja”, a spus un șofer.
Pe viitorul drum distanța dintre Pecica și Arad s-ar reduce la câteva minute. Șoferii ar putea coborî în oraș, în apropiere de aeroport sau ar putea merge direct până la Timișoara, ocolind orașul.
Deocamdată, însă, există doar asfalt, fără deliminarea benzilor și sensurilor de circulație. Nu există parapeți, garduri de protecție, iar pasajele și podețele nu sunt finalizate, în timp ce indicatoarele rutiere sunt doar în cateva locuri.
Vestea că autostrada nu va fi finalizată curând nu a fost o supriză pentru șoferi.
„Credeți că ne mirăm? Autostrăzile sunt un blestem în România, vor mai trece zece ani până când vom ajunge în Capitală de la Nădlac pe autostradă”, spune un șofer de camion care parcurge săptămânal drumul între București și Munchen.
Edilul din Pecica, oraș sufocat de traficul de pe DN7 – care în mare măsură s-ar fi mutat pe autostradă dacă segmentul cuprins între Arad și frontieră era finalizat – spune că e un „adevărat ghinion că s-au oprit lucrările pe ultima sută de metri”.
„Dacă pe lotul 1 s-au oprit din cauza unor fraude, la lotul 2 a falimentat constructorul. Nu se poate ghinion mai mare, mai ales pentru orașul nostru, asupra căruia oprirea șantierului are un impact economic negativ destul de important”, afirmă primarul orașului Pecica, Petru Antal.
Conform acestuia, aproximativ 600 de localnici au avut de lucru cât timp șantierul era deschis, însă după sistarea lucrărilor, mulți au rămas cu salarii neîncasate și nu și-au mai găsit alt serviciu.
„În jur de 600 de oameni din Pecica au rămas fără serviciu. Grav este și că firme care subcontractaseră lucrări de la Alpine au mari sume de încasat și, la rândul lor, au datorii către firme din Pecica. E un cerc vicios care ar putea conduce la alte falimente locale”, a spus edilul.
Conform primarului, firme locale de transport au de recuperat aproximativ 100.000 de lei de la Alpine sau subcontractori, iar alte numeroase societăți comerciale locale au de încasat facturi restante cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei.
„Trei restaurante care serveau masa muncitorilor au de primit între 10.000 și 40.000 de lei. Mai sunt firme de vulcanizare, de piese auto și altele care livrau materiale sau asigurau servicii, tot cu facturi neîncasate de peste 10.000 de lei. Practic, Alpine plătea periodic, când se adunau două-trei facturi, însă în ultimele luni nu a mai plătit nimic”, a mai spus primarul.
Edilul a mai afirmat că, până recent, de paza autostrăzii se ocupase o altă firmă, din București, care a angajat o sută de localnici din Pecica, însă care au rămas fără locuri de muncă și cu salarii restante pe ultimele trei luni.
„Acestea sunt doar o parte din dezavantajele blocajului creat la autostradă. Mai sunt cele care țin de siguranța rutieră, în condițiile în care Pecica e traversată pe DN 7, în fiecare zi, de până la 10.000 de vehicule, o pare parte reprezentând traficul greu. Avem între 10 și 20 de accidente grave pe an din aceasta cauză. Dacă se termina la timp autostrada, acum circulația era foarte lejeră orin oraș, cu riscuri minime”, a declarat primarul.
Șeful Poliției Autostrăzi Vest, comisarul Teodor Tudur, afirmă că traficul greu s-a intensificat și mai mult pe DN 7, după deschiderea podului de la Calafat.
„Finalizarea lotului 2 era benefică pentru că traficul greu intra mai repede pe autostradă și se circula în siguranță, având în vedere că odată cu deschiderea podului rutier Calafat peste Dunăre traficul de mărfuri a crescut semnificativ pe relația Nădlac – Lugoj – Turnu-Severin – Calafat”, a declarat Tudur.
Spre comparație, de la deschiderea autostrăzii Arad – Timișoara, pe DN69, care leagă cele două orașe, au fost înregistrate doar câteva accidente rutiere grave.
„Pe DN69 au scăzut foarte mult valorile de trafic și numărul accidentelor. Evenimentele majore au devenit rare pentru că traficul s-a mutat, în mare parte, pe autostradă. Din punctul de vedere al siguranței în circulație, autostrada a fost un mare câștig și așteptăm să se întâmple la fel și pe relația Nădlac-Arad”, a spus șeful Poliției Rutiere Arad, comisarul Dorin Goileanu.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, declară că în tot județul există firme care au de recuperat bani de la Alpine și care sunt în situație financiară grea din cauza blocajului.
„Sunt multe firme din județ care au furnizat materiale sau servicii pentru construirea lotului II și care au de recuperat sume foarte mari, unele riscând să intre în faliment și să genereze șomaj. Dincolo de aspectele sociale și economice, este grav că nu reușim să ne legăm la circuitul european de autostrăzi, în condițiile în care Ungaria e aproape de graniță cu partea sa din coridorul IV”, a declarat Ioțcu.
Reprezentanți ai CNADNR spun, neoficial, că sunt mici șanse ca lucrările pe lotul 2 să fie reluate în acest an, pentru că procedurile de desemnare a unui nou constructor vor dura mai multe luni, iar apoi sezonul rece ar putea ține blocate lucrările.
În acest moment, terasamentele de la pasajele rutiere de pe autostradă sunt vizibil afectate de oprirea lucrărilor, pentru că, în urma ploilor, pe unele porțiuni s-a surpat încărcătura de pământ.
Construcția autostrăzii Nădlac – Arad a fost împărțită în două loturi, pe o distanță totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno – portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.
Lucrările de construcție pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuție fiind de un an și jumătate.
La sfârșitul lunii noiembrie, CNADNR a reziliat contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, iar în această lună a reziliat și contractul de proiectare și execuție a lotului 2, de 16,6 kilometri, al tronsonului de autostradă Nădlac – Arad, după falimentul constructorului austriac Alpine Bau.
Compania Alpine a declanșat cel mai mare caz de insolvență produs în Austria după cel de-al Doilea Război Mondial. Alpine a cerut intrarea în insolvență la sfârșitul lunii iunie. Compania este închisă și vândută pe bucăți, după ce proprietarul FCC și băncile creditoare au refuzat să asigure fonduri de 3 milioane de euro pe zi pentru a continua lucrările la proiectele de construcții în lucru.
Alpine Holding este deținută de Fomento de Construcciones&Contratas (FCC), cea mai mare companie de construcții din Spania, de asemenea prezentă în România.
Senatorul PDL de Arad Traian Igaș, fost ministru al Administrației și Internelor, susținea recent că abandonarea șantierului a produs deja probleme la terasamente. „La fața locului se poate vedea cu ochiul liber că nu se lucrează nimic. Mai mult, dacă ne va prinde toamna cu lucrările blocate, terasamentele vor fi afectate de ploile abundente, pentru că deja au început să se deterioreze”, spunea Igaș.
Pentru finalizarea lucrărilor la primul lot al autostrăzii Nădlac – Arad, de 22 de kilometri, CNADNR estima că va desemna în august constructorul, urmând ca proiectul să fie încheiat într-un an de la data semnării contractului.
(Serviciul FOTO al Agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)